COMANDĂ CARTEA SUPRAVIEȚUIND NARCISISMULUI AICI : https://carticusens.ro/produs/supravietuind-narcisismului-andrei-catalin-puscasu/

A fost un moment intens la lansarea cărții „Supraviețuind Narcisismului” care-mi dă fiori acum, pe care n-am să-l dau uitării prea curând, și pe care și cei prezenți în sală l-au simțit în fiecare fibră.

La finalul prezentării cărții și la finalul întrebărilor din sală a luat cuvântul Ana (tot din sală), care și-a arătat recunoștința și în același timp și-a exprimat regretul pentru moartea prietenului meu Costi, care a fost înjunghiat de sărbătorile Galațiului, căruia i-am dedicat fiecare succes din viața mea de atunci până în prezent.

În acel moment am înghițit în sec și timpul s-a oprit în loc, am imortalizat acea clipă pentru o eternitate și au apărut flash-back-uri, gândul mi-a fugit imediat la chipul blând al lui Costi și toate momentele când zâmbeam împreună și toată căldură pe care mi-o transmitea mereu, m-am abținut să nu plâng.

Din reflex m-am uitat imediat la soția mea, care se afla exact lângă mama, și am văzut cum mama a început să plângă brusc, și-a scos ochelarii și căuta cu disperare șervețelele să-și șteargă lacrimile.

Sala a imortalizat momentul și a început să aplaude… am rămas șocat că au facut acest lucru, încercam să revin la prezent pentru că gândul meu încă zbura la Costi, la acea imagine pe care încă o port cu mine, când ne petreceam timpul împreună și zâmbeam unul la altul în zilele adolescenței noastre care parcă prevestea că ne va despărți timpuriu.

Acum îî zâmbesc eu, suntem două suflete aflate în lumi diferite, dar încă uniți prin legământ. Îi sunt recunoscător Anei pentru ce a făcut în acele clipe pentru mine.

Am realizat în acele momente de claritate, în care am reflectat moartea bunicilor mei și a prietenului meu din liceu Costi (care a murit după ce a fost înjunghiat luându-i apărarea altui prieten), că nu-mi mai este teamă de moarte pentru că a dispărut teama de viață.

Acum ascult piesa pe care o ascultam exact când am primit vestea despre Costi acum 16 ani, DMX – Blown Away și-n căști se aude refrenul „like the wind, God will take, all my sins, blown away” și mă gândesc la Costi, mă gândesc la cei dragi și mă gândesc și la toți oamenii frumoși pe care i-am cunoscut la lansare, și mă simt recunoscător.

Teama de moarte a trecut, teama de viață a trecut, realizez că nu este decât o umbră a trecutului, care nu ne arată decât reflexia a cine suntem noi cu adevărat, iar cine suntem noi cu adevărat e atât de greu de îmbrățișat.

COMANDĂ CARTEA SUPRAVIEȚUIND NARCISISMULUI AICI : https://carticusens.ro/produs/supravietuind-narcisismului-andrei-catalin-puscasu/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *