Ieri am întrebat pe pagină „ce comportamente ale celorlalți te determină să-i respingi și să întrerupi contactul cu ei” și am primit foarte multe răspunsuri. De aici am tras unele concluzii pe care le scriu aici.

Le mulțumesc pentru curajul de a fi deschiși și vulnerabili pe o temă atât de sensibilă. Îmi este atât de dragă această comunitate, sunt atât de multe lucruri de învățat de la voi.

Majoritatea motivelor care-i determină pe cei din comunitatea noastră să-i respingă pe ceilalțiu sunt comportamentele de superioritate, de manipulare, minciuna, ipocrizia, răutatea, egoismul, lipsa de empatie, adică în general comportamente care practic duc automat la respingere.

Aș vrea să subliniez un lucru care m-a alarmat, și anume, comentariile care spun că nu trebuie să respingem oamenii din viața noastră și aici aș vrea să aduc unele completări.

Toti gresim in relatiile noastre, avem rani nevindecate pe care le proiectam mai departe sau pur si simplu este un context nefavorabil, si din acest motiv este nevoie sa fim toleranti la greselile altora si noi si sa ne crestem constientizarea de sine, incercand sa observam ce contributie avem noi in relatiile care au esuat.

Mergand mai departe pe acest fir, cand vorbim despre relatiile abuzive din copilarie la care unii oameni au fost supusi, se poate dezvolta toleranta la abuz, asta inseamna ca putem deveni submisivi la abuzurile fizice, psihice, samd, si asta inseamna ca putem sa ramanem blocati in astfel de relatii, considerandu-le tolerabile.

Tiparul traumatic datorita abuzurilor din copilarie ii determina pe multi oameni sa ramana blocati ani de zile in relatii abuzive, si din acest motiv este nevoie sa subliniem aceasta posibilitate, si sa nu incurajam toleranta ca generalitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *