De ce gaslighting?

Gaslighting nu are degeaba în prima silabă „gas”.

Gas vine de la gaz, iar manipularea psihologică are efectul unui gaz folosit pe câmpul de luptă de soldați pentru a crea confuzie în rândul inamicilor, astfel încât cei ce atacă să poată prelua controlul situației și să-i elimine.

La fel te simți și într-o confruntare cu o personalitate narcisistă, ca pe un câmp de luptă, unde nu există reguli sau limite.

De fapt, există o singură regulă : nu există nicio regulă și nicio limită. Cel puțin pentru el, ție îți va trasa zeci de reguli de moralitate și de interacțiune cu el.

Din perspectiva sa, nu i se aplică nicio regulă, este special, unic. Rar se construiesc oameni ca el. Din punctul său de vedere.

Efectele psihologice asupra victimelor abuzurilor sale sunt devastatoare.

De obicei se agață de oameni cu o stimă de sine redusă, oameni care au încredere în umanitate, de oameni cu o personalitate dependentă, care sunt complianți, oameni care unde-i pui acolo stau. Și-i fac pe acești oameni acoliții lor, de care se vor folosi după bunul lor plac, acești fiind niște extinderi ale lor.

Tocmai pentru a veni în întâmpinarea nevoii de informare a populației cu privire la psihologie, mă simt dator să scriu despre manipularea psihologică, și dacă reușesc ca prin cuvintele mele să ajut măcar 1 om să realizeze că a fost victima unui abuz și că de fapt el este un om minunat, nu este nebun, lumea nu are nimic cu el, ci doar a fost omul potrivit la momentul nepotrivit.

Termenul de „gaslighting” a devenit cel mai popular termen în anul 2018 de la inaugararea Președintelui Donald Trump, conform Dicționarului Oxford.

Gaslighting este un act de a submina realitatea altei persoane prin negarea faptelor, a mediului înconjurător sau a sentimentelor sale.

Victimele abuzurilor psihologice sunt manipulate prin distorsionarea realității să creadă că sunt defecte, dificile, nebune, prin diverse tertipuri și trucuri pe care le voi trata în articol.

Istoricul termenului de Gaslighting

Fraza provine dintr-un thriller misterios din 1938 scris de dramaturgul britanic Patrick Hamilton numit Gas Light, transformat într-un film popular în 1944 cu Ingrid Bergman și Charles Boyer.

În film, soțul Gregory o manipulează soția sa iubită și încrezătoare, Paula, pentru a crede că nu mai poate avea încredere în propriile percepții ale realității.

Într-o scenă importantă a filmului, Gregory face ca luminile de gaz din casă să pâlpâie, aprinzându-le în podul casei. Totuși, când Paula întreabă de ce luminile de gaz pâlpâie, el insistă că nu se întâmplă cu adevărat și că totul este în mintea ei, determinând-o să se îndoiască de percepția de sine. De aici s-a născut termenul gaslighting  – „iluminare cu gaz”.

Cum se transformă cineva în Gaslighter

Pentru aprinzătorii de gaze precum Gregory din film, tehnica este o modalitate de a controla relația, de a opri conflictul, de a ușura o anumită anxietate și de a se simți din nou „responsabil”. Este o modalitate prin care cineva se poate abate de la responsabilitate și de a dărâma pe altcineva, ținându-l tot timpul pe cealaltă persoană legată, mai ales dacă în ceea ce se conectează este nevoia disperată de a mulțumi o altă persoană – sau de a demonstra că persoana respectivă greșește.

Oamenii nu s-au născut cu această tehnică, așa cum s-au născut introvertiți sau extrovertiți. Un „aprinzător” este un maestru al învățării sociale. El fie a asistat la comportamentul altui gaslightier, fie a simțit pe pielea lui efectele sale și observă că este un instrument puternic. Este o strategie cognitivă pentru autoreglare și corregulare.

Iar această strategie din păcate funcționează.

Este posibil ca gaslighter-ul să nu știe că face ceva strategic sau manipulativ. Îi lipsește conștiința de sine și capacitatea de auto-reflecție și poate crede că se exprimă direct sau este predispus la o sinceritate neclintită, spunând „așa cum sunt”.

Așadar, gaslighting-ul este un comportament învățat.

Și în aceste condiții, putem spune că gaslighting-ul poate transforma o victimă într-un viitor abuzator sau un martor al acestor tehnici într-un maestru al manipulării.

Însă un lucru este demn de menționat aici, background-ul (fondul) personalității persoanei care învață acest tip de comportament distructiv este unul vulnerabil, de aici și predispoziția sa către gaslighting.

Iar aici nu poate fi vorba decât despre o persoană cu înclinații narcisice, care are carențe în empatie (capacitatea de a înțelege sentimentele altora) și auto-reflecție (nu se poate analiza obiectiv, se vede pe sine distorsionat).

Cum îți dai seama că ai fost sau ești victima manipulării psihologice

• Te-ntrebi de mai multe ori pe zi dacă ești o persoană sensibilă;
• Te simți confuz sau că ești dificil într-o relație;
• Îți ceri scuze mereu;
• Nu-ți dai seama de ce nu ești mai fericit, deși ar trebui;
• Găsești mereu scuze comportamentului nepotrivit al partenerului, șefului, colegului, deși cei cu care ai vorbit îi condamnă comportamentul;
• Ai probleme în a lua decizii simple;
• Te-ntrebi adesea dacă ești suficient de bun.
• Începi să minți pentru a evita răsturnările de situații.

Poți face diferența între simptomele de mai sus și anxietate sau depresie printr-o anumită particularitate. Există o altă persoană sau un alt grup care se implică activ în încercarea de a te face să te îndoiești că ceea ce știi tu despre realitate este adevărat.

Dacă în mod obișnuit nu simți aceste lucruri în relațiile cu alți oameni, dar le simți cu o anumită persoană, ai putea fi victima manipulării psihologice.

În continuare, voi scrie căteva expresii obișnuite care sunt folosite de către manipulatorii psihologici :

• Ești prea sensibil;
• Din cauza ta se întâmpla asta pentru că ești prea sensibil;
• Nu te mai purta ca un nebun;
• Știi că arăți ca un nebun, nu?
• Ești doar paranoic. Ți se pare!
• Doar glumeam!
• Tu inventezi lucruri!
• Nu e mare lucru, nu exagera!
• Îți imaginezi lucruri!
• Ai o imaginație bogată!
• Reacționezi exagerat!
• Ești întotdeauna atât de dramatic!
• Asta nu s-a întâmplat niciodată!
• Să știi că nu-ți amintești bine!
• Ești isteric!
• Ești nebun!
• Nimeni nu te crede, eu de ce aș face-o!
• Toți spun că ești dificil!
• Toți spun că ești nebun!

Tacticile folosite în Gaslighting

1. Minciuna sfruntată pe față – cei ce folosesc aceste tehnici sunt profesioniști sau mitomani. Nu renunță la această formă perversă de distorsionare a realității nici când li se aduc dovezi concrete. În cel mai rău caz vor avea o replică de genul : tu m-ai obligat să fac asta!
2. Vina nu este niciodată a lor – aici intrăm în sfera personalității narcisice care nu va recunoaște niciodată că a greșit, pentru că a greși înseamnă a nu fi perfect, a nu avea o imagine bună, o reputație bună, iar această asumarea înseamnă a pierde lupta pentru obiective, care sunt principalul scop al lor în viață.
3. Sentimentele tale nu au importanță – această trăsătură derivă din faptul că persoanele cu tendințe narcisice nu au empatie, nu pot înțelege emoțiile celorlalți, astfel că le vor încălca foarte des ca și cum ar fi ceva normal. Aici vor folosi replicile deja celebre (exegerezi! Ești sensibil!) . Sunt atât de buni și de convingători când o fac încât poți ajunge să crezi că ești într-adevăr sensibil și problema e la tine, începi să te simți vinovat și deja ai căzut în capcana lor.
4. Repovestirea deformată a realității – când persoanele ce manipulează repovestesc întâmplări din trecut, le vor deforma, le vor modifica astfel încât să le fie favorabile lor și bineînțeles în dauna ta.
5. Vor simula empatia – pentru că ei nu pot simți și înțelege emoțiile celuilalt și pentru că sunt inteligente și-și dau seama că validarea este uneori o armă ce o pot folosi împotriva celor ce caută înțelegere, o mimează. O mimează cu scopul de a „fura” încrederea persoanei ce va deveni victima manipulării. Această tehnică este foarte folosită de personalitățile antisociale ce comit acte de înșelăciune. Mai pot mima empatia pentru a poza în persoane normale și a nu ieși în evidență.
6. Vor crea diversiuni și confuzii – așa cum în filmele de acțiune este folosită diversiunea pentru a distrage atenția adversarului și a-l anihila, așa și într-o relație cu o persoană manipulatoare vei fi pus într-o permanentă confuzie, și în timp ce tu vei fi ocupat să procesezi informațiile și să-ți dai seama care e realitatea, vei fi vulnerabil și vei fi la dispoziția sa. Practic, diversiunea și confuzia sunt să te dezarmeze să devii vulnerabil și controlabil mai ușor.
7. Vor întoarce ceilalți oameni împotriva ta – sau cel puțin așa susține el.

În primă instanță manipulatorul îți va spune des că ceilalți oameni cred despre tine că ești dificil, că nu ești bun în ceea ce faci, că ești ciudat, ceea ce crede și el despre tine.

În actul 2, te va convinge că ceilalți te văd ca fiind defect, că ceva este în neregulă cu tine.

În actul 3, ajungi să te izolezi de ceilalți (știind că ei te privesc ca fiind ciudat sau defect) și vei cădea în plasa manipulării, fiind practic controlat.

• Îți vor spune frecvent că ai luat-o razna – după întregul proces de mai sus, pentru a-și întări și mai mult controlul asupra ta, abuzatorul se va drept victimă (ești prea sensibil! Nu ții la glumă!nu mă mai bag în seamă cu tine de acum) când vei încerca să scapi și să contraataci, el va începe să spună despre tine public că ești nebun. Ceilalți vor începe să creadă că ești nebun (fiind manipulați și ei) și vor evita contactul cu tine, tu oricum îi evitai și păreai ciudat din cauza asta, și vor începe să fie de partea manipulatorului.

Victima va ajunge să creadă că este nebună.

Această situație îmi aduce aminte de situația celebrului comediant american Dave Chapelle care a avut un succes extraordinar la începutul anilor 2000 la Comedy Central și a refuzat să facă anumite compromisuri cerute de producători, însă fiind sub contract el avea avantajul dacă pleca. Astfel încât, au început să-l manipuleze, să-i facă tot felul de înscenări ridicole pe platoul de filmare, în relațiile directe cu el, să lanseze zvonuri publice că a înnebunit, astfel încât el personal și-a dat demisia și a pierdut un contract de 50 de milioane de dolari.

A fost atât de marcat de acele abuzuri psihologice încât a și-a cumpărat un bilet de avion în altă țară și și-a sunat familia abia după ce a aterizat, a revenit în show-bizz după mai bine de 10 ani, și a găsit curajul să povestească despre cele întâmplate.

Dacă și tu ai trecut prin astfel de momente, te sfătuiesc să cauți ajutorul psihologic necesar pentru a depăși aceste traume emoționale.

Bibliografie :

1. Vox.com
2. Psychology Today
3. Andreea Orheanu.ro